Îţi imaginezi că în colivia timpului se află o secundă care devine în bătaia ceasului o împlinire
dar în căuşul palmelor tale se află visul care ar înflori pe cerul meu în culori de iubire
îţi imaginezi că dacă la lumina gândului porneşte prima rază ce deschide un drum spre inima mea, o vei elibera?
şi de pe corzile unei viori porneşte sensibilitatea
ce-o simţi ca pe un val, ce îţi va mângâia sufletul, când îţi pleci urechea s-o asculţi…
aşa ar fi în momentul când decizi să scuturi cerul într-un asfinţit, visând la silueta ce îţi joacă prin visuri,
ispitindu-te, setos să cauţi ochii cu scânteia stranie ce îţi duc dorul undeva într-un castel ascuns sub misterele timpului
visând la parfumul savurat de buzele flămânde
acolo în templul dragostei
te aştept să-mi îmboboceşti pe umeri sărutări moi
acolo… să îţi răstigneşti aşteptările şi să te arunci cu mine în oceanul iubirii
îţi imaginezi … roua scuturată din grădinile Edenului e o fărâmă dintr-o poveste neterminată
iar sentimentul cules de pe coapse ar fi ca o notă din simfonia iubirii revărsată pe streașina infinitului
deschide braţele iubitule si vino sa cuprindem necuprinsul!
elenamirca 